CAMPUL PROTETIC MAXILAR EDENTAT TOTAL

 

   



gaura palatina posterioara spina nazala posterioara sutura medio-sagitala gaura incisiva

sutura medio-sagitala creasta alveolara reziduala bolta palatina rafeul palatin papila incisiva rugile palatine torusul palatin muschiul buccinator gaura palatina posterioara nervul palatin mare spina nazala posterioara foveele palatine glande salivare accesorii palatinale spatiul paratuberozitar santul pterigomaxilar ligamentul pterigomaxilar linia AH valul palatin zona vestibulara centrala tuberozitatea maxilara bride bucale spatiul vestibular lateral creasta zigomato-alveolara punga lui Eisenring frenul buzei sup.


 


1.


Frenul buzei sup.

Deobicei acesta nu contine fibre musculare. Uneori frenul buzei sup. este hipertrofic si se insera aproape de papila incisiva. In acest caz se recurge la corectia sa chirurgicala.

sus


2.


Zona vestibulara centrala
Este situata de o parte si alta a frenului buzei sup., intre cele 2 frenuri bucale.

sus


3.


Bride bucale

sus


4.


Spatiul vestibular lat.
Se intinde de la nivelul frenului bucal pana in zona distala a crestei zigomato-alveolare. Inchiderea marginala de la nivelul crestei zigomato-alveolare se realizeaza greu, deoarece mucoasa de la acest nivel este foarte subtire.

sus


5.


Creasta zigomato-alveolara (procesul zigomatic, apofiza zigomatoalveolara)
In cazul atrofiei marcate a crestei alveolare, aceasta creasta zigomato-alveolara poate interfera cu structurile campului protetic. Aceasta se situeaza aproape de coama crestei. Aici, mucoasa bucala este foarte subtire.

sus


6.


Punga lui Eisenring
Este situata intre apofiza zigomato-alveolara si spatiul paratuberozitar. Aceasta zona este mai larga decat cea din zona vestibulara laterala. Pe masura ce creasta reziduala se resoarbe, latimea acestui spatiu creste. Aceasta zona ia nastere datorita incrucisarii fibrelor musculare ale maseterului cu cele ale buccinatorului.
In miscarile de deschidere a gurii procesul coronoid coboara si ingusteaza zona pungii lui Eisenring si zona paratuberozitara. Amprentarea acestei zone poate prezenta erori de reproducere a acesteia.
De aceea se recomanda in amprentarea preliminara sa se introduca in aceasta zona cu ajutorul aratatorului cate o cantitate de alginat, dupa care se aplica lingura pe campul protetic. In timpul amprentarii pacientul va deschide si inchide gura, pt. ca procesul coronoid sa modeleze marginea amprentei din aceasta zona.

sus


7.


Tuberozitate maxilara
Se afla in prelungirea crestelor edentate, la nivelul molarului 3 sup. Daca acest dinte exista inca pe arcada, tuberozotatea este mai putin palpabila. Aceasta tuberozitate devine mult mai evidenta in lipsa molarului 3 sup.
Fiecare tuberozitate are 3 poli: vestibular, distsal si caudal (inf.). Polii vestibulari si distali pot fi uneori retentivi, fapt ce ingreuneaza efectuarea si adaptarea protezei mobile. In astfel de cazuri se recurge la corectarea chirurgicala a acestora. Polul inf. poate fi uneori f. apropiat de creasta edentata mandibulara, astfel spatiul protetic devenind insuficient. Si in aceste cazuri se recurge la corectarea chirurgicala, care va realiza un spatiu protetic minim de 4 mm.
Tuberozitatile maxilare, (la fel ca tuberculii piriformi de la mandib.), sunt zone biostatice. Resorbtia si atrofia la acest nivel sunt scazute.

sus


8.


Spatiul paratuberozitar

sus


9.


Santul pterigomaxilar
Intre carligul apofizei pterigoide (hamulus pterygoideus) si polul post. al tuberozitatii se afla santul pterigomaxilar. Acesta este un reper important in realizarea inchiderii marginale a protezei totale. Prezenta in aceasta zona a ligamentului pterigomaxilar poate disloca proteza superioara, datorita mobilitatii sale la deschiderea gurii.

sus


10.


Ligamentul pterigomaxilar

sus


11.

Linia AH sau linia de vibratie (in desen linia AH cu dublu arc)
Aceasta delimiteaza palatul dur de cel moale. Ca puncte de reper se pot evidentia santurile pterigomaxilare si foveele palatine.
Linia AH poate fi de 3 forme: - linie dreapta
- cu concavitate distala
- cu dublu arc, cu concavitati distale

sus


12.


Valul palatin (palatul moale)
Palatul moale este format din muschii palatofaringian si palatoglos, tensorul si ridicatorul palatului moale, muschiul uvulei.
Palatul moale participa la deglutitie, fonatie, respiratie, cascat si voma.

sus


1
3.


Spina nazala posterioara
Se afla pe marginea post. a palatului dur. Este formata prin unirea pe linia mediana a marginilor post. ale lamelor orizontale ale oaselor palatine.

sus


14.


Foveele palatine
Sunt 2 depresiuni localizate de o parte si alta a liniei mediosagitale. In 75% din cazuri acestea sunt plasate anterior de linia AH si doar in 25% din cazuri se afla chiar la nivelul ei.

sus


15.


Glande salivare accesorii palatinale

sus


16.


Gaura palatina posterioara
Localizare: medial de molarul 3 sup. si la 0,5 cm. ant. de marginea post. a palatului dur (post. de sutura transversa, la baza proceselor alveolare).
Prin acest orificiu trec nervii palatini ant. si pachetul vascular aferent.

sus


17.


Nervul palatin mare

sus


18.


Papila incisiva
Este indicata folierea acestei zone. In resorbtiile accentuate ale crestelor edentate, gaura incisiva poate ajunge pana pe muchia crestei.
Presiunile pe care o proteza le exercita pe papila incisiva, pot provoca durere, chiar parestezie.

sus


19.


Rugile palatine (plicile palatine)
Se afla paramedian in treimea ant. a palatului dur. Acestea au un rol important in fonatie. Uneori se impune transpunerea lor pe fata lustruita a bazelor, protezelor totale.
In regiunea treimii ant. a boltii palatine, tesutul submucos este bogat in celule adipoase.

sus


20.


Torusul palatin
Foarte des de-a lungul suturii medio-sagitale se poate evidentia prezenta torusului palatin. Acesta este o formatiune osoasa, fara semnificatie patologica. Prezenta torusului paltin poate determina bascularea protezei, de aceea se indica folierea acestei zone. In cazurile torusului palatin accentuat se corecteaza chirurgical, cu riscul aparitiei recidivelor. Mucoasa care acopera torusurile este mai subtire.

sus


21.


Rafeul palatin
Rafeul palatin este o banda de fibromucoasa care acopera sutura mediosagitala. Rezilienta acestei fibromucoase este minima, de 0,1mm. De aceea daca aceasta zona este sensibila la palapare, se realizeaza folierea modelului.

sus


22.


Sutura mediosagitala
Sutura medio-sagitala se continua sup. si ant. cu sutura intermaxilara si post. cu creasta inf. a vomerului.

sus


23.


Creasta alveolara reziduala (creasta edentata)
Procesul de resorbtie al crestei edentate este centripet. Resorbtia este mai lenta la nivelul frenului labial sup. si la nivelul frenurilor bucale. Este si mai lenta la nivelul zonelor biostatice (bolta palatina, tuberozitatile maxilare).
Foarte rar poate aparea creasta in muchie de cutit, aceasta fiind mai frecventa la mandibula.

sus


24.


Muschiul buccinator

sus


25.


Bolta palatina (palatul dur)
Este o zona biostatica. Exista bolta palatina adanca (ogivala), medie si plata. Continutul de tesut adipos este mai mare la un palat plat decat la cel ogival. Bolta ogivala implica dificultati de amprentare. Aceasta nu duce la sporirea retentiei protezei si poate duce la dificultati de inchidere marginala distala a protezei. Forma medie a boltii palatine este cea mai benefica protezarii. Forma plata a boltii palatine poate aparea in urma resorbtiei accentuate a crestelor reziduale (dat. purtarii protezelor necorespunzatoare, dat. pierderii unitatilor dentoparodontale de mult timp, sau dat. bolii parodontale). Bolta plata contribuie la mentinerea protezei totale prin fenomenul de adeziune.
Lungimea medie a boltii palatine este de 4,8cm (de la papila incisiva la linia interhamulara). Adancimea medie este de 12-17mm. Latimea medie in treimea mijlocie este de 4,1cm iar intertuberozitar de ca. 4,5cm.
Palatul dur este format din palatul primar si cel secundar. Palatul primar este format din oasele incisive (in nr. de 2), iar palatul secundar din procesele palatine ale oaselor maxilare (in nr. de 2) si lamele orizontale ale oaselor palatine (in nr. de 2).
Sutura incisiva se afla la unirea oaselor incisive cu procesele palatine. Aceasta se afla in treimea ant. a palatului dur.
Sutura palatina transversa se afla la unirea dintre procesele palatine si lamele orizontale. Aceasta sutura se afla in dreptul fetelor distale ale molarilor secunzi superiori. Post. de sutura transversa se afla gaura palatina post. (sau gaura palatina mare), la baza proceselor alveolare. Prin acest orificiu trec nervii palatini ant. si pachetul vascular aferent. Localizarea gaurii palatine post.: medial de molarul 3 sup. si la 0,5 cm. ant. de marginea post. a palatului dur.

sus


26.


Zona glandulara a lui Schröder
Rezilienta acestei zone este crescuta. In grosimea mucoasei exista o multime de glande salivare. La acest nivel se gasesc aproximativ 250 de orificii de deschidere ale glandelor salivare mici. Acestea secreta mucina, fapt benefic in protezarea totala, deoarece mucina favorizeaza mentinerea protezei pe camp.

sus


27.


Gaura incisiva

sus